Este noapte. In toate casele este intuneric.O singura fereastra este luminata. Daca am putea sa patrundem in aceasta locuinta am vedea o fata frumoasa, cu parul lung.Ochii sai negri sunt plini de lacrimi amare. Dupa catva timp isi sterge lacrimile si ramane asa, privind in gol. Pare atat de fragila! Pe chip i se citeste suferinta. Oare de ce este atat de trista o fata atat de tanara? Caci are abia 17-18 ani.
Noptile ei nedormite au inceput in ziua cand l-a vazut. Era atat de frumos! Avea ochii mari, verzi, si parul blond...S-a indragostit pe loc. Dar , dar nu au nimic in comun... Ea este o fata sensibila, visatoare, poate chiar putin timida, iar el este un revoltat , un tanar care lupta mereu impotriva curentului.
Cu timpul nu o mai preocupa nimic in jur decat propria pasiune.Nu se mai intalneste la fel de des cu prietenii, nici macar in Denisa care ii era ca o sora nu mai are incredere.
Intr-adevar ,nu doarme noptile. Dar asta nu inseamna ca nu isi doreste sa vina noaptea mai repede. Ca sa poate visa linistita la cel de care s-a indragostit.Construieste scenarii peste scenarii in care el ii sopteste tot felul de vorbe la ureche , care de care mai gingase.
Apoi vraja se rupe. Brusc. Asa cum a aparut.
SI primeste un sms de la altcineva care ii spune sincer, cald , naiv ca o iubeste. Mai rau se intristeaza. De ce nu o poate iubi cel pe care ea il vrea?
Si se intreaba:
"-Oare eu ce vreau? Sa aud un "te iubesc" sau sa nu-l aud , nici sa-l simt? Dar sa pot sa visez la ce vreau eu. Nu-mi dau seama ce imi lipseste ... Caci vreau mai putin decat am..."
Intr-un tarziu adoarme. In somn, schiteaza un zambet. Probabil il viseaza.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu